luni, 31 iulie 2017



"Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor.
Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
În adevăr, însuşirile nevăzute* ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi,
fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat.
S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit."
Romani 1:18-22


Despre cer...

" Astazi vreau sa va vorbesc despre...cer...
Satula de pamantul acesta cu toate faradelegile lui....
Mi'e lehamite de manifestari desfranate ,de parade murdare ,de cantari cu intelesuri obscene ,de crime si intoleranta ,totul sub steagul lui Hristos!
Din curcubeul fagaduintei dumnezeiesti am facut simbolul rusinii....unor cete de minti infierbantate de anormali...
La slujirea unora ce transpira si au talpire ranite de drum, am adaugit ca un petec murdar de noroi ,la o haina noua, manifestari ciudate cu iz de sminteala duhovniceasca...
Sunt ucisi crestini zilnic....in numele unui dumnezeu strain...
Totul sa murdarim si sa diluam din esenta dumnezeirii...sa ducem in ridicol si mizerie ...orice mai lupta sa fie curat...
Suntem pacatosi...pentru ca suntem plamaditi din lutul acestul pamant...plin de faradelege...
Dar am uitat oare ce pret scump s'a platit pentru noi??
Ma doare sa mai privesc pamantul...si ma grabesc spre Acasa...
Deschid ochii larg....ca ai robului lui Elisei....si contemplu cerul....
Atat de curat...atat de pur....
Simt aripile ingerilor ce imprastie mireasma zorilor descoperind Soarele ....
Dumnezeu, ne'a mai daruit o sansa...
Inca o zi...in care...sa ne zvarlim cu fata in tarana,precum David ,si sa cerem iertare...sa ne pocaim....
Sa cerem puritatea cerului in noi...
Credeti ca trupul de slava v'a fi zamislit asemeni cerului?
Nu stiu...
Dar mi'ar fi placut sa fi fost zamisliti din petece de cer...n'am mai fi atat de murdari....si atat de greu legati de pamant....cu lanturi grose de pacat si neiertare...
Am putea zbura....precum fulgii....sau norii...
Am fi limpezi si senini ca zorii de primavara.....
Si cand am fi tristi....am ploua cu tot trupul...lacrimi de dor...."...



Dumnezeu indurarii sa ne semene in sufletele si in casele noastre ,samanta roditoare a mantuirii!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Staruinta..

.... Alte două profeţii pe care le-am citit adesea şi asupra cărora am cugetat mult mi s-au ivit în minte în clipa aceea tot cu atâta putere...